Psiholog Alina Tanasescu
Cuvinte blocante
Sper, incerc, nu stiu, nu pot, dar...., trebuie
In terapiile din ultimul timp mi-au tot atras atentia cuvantele " nu stiu", “nu pot”, “incerc”.
Pentru aceasta m-am hotarat sa cercetez mai in profunzime semnificatiile si implicatiile lor.
Si iata ce am aflat: atat psihoterapia integrativa, cat si terapia cognitiv comportamentala considera ca ele sunt distorsiuni cognitive ( ganduri negative automate ),
pe care se recomanda sa le inlocuim prin exercitiu cu altele mai productive.
Din punct de vedere al fizicii cuantice ele ne blocheaza potentialul creator, iar programarea neurolingvistica le considera "programe" aparute in urma interactiunii dintre creier,
limbaj si comportament care nu ne ajuta, nu ne conduc spre performanta.
De aceea , se recomanda evitarea lor, pentru ca ne saboteaza si inlocuirea cu altele mai productive.
Astfel ca le voi lua pe rand:
Cuvantul "sper" este un cuvant prin care lasi loc la indoiala. Cand spui sper nu esti sigur ca se va implini ceea ce vrei, pleci la drum " cu frana de mana trasa". Prin acest cuvant nesiguranta duce la indoiala. Apar intrebari de genul : Oare o fi...oare nu o fi...oare ca sa fac ?. Aceasta nesiguranta te face sa stai pe loc si sa nu inaintezi.
Diminuind sau eliminand acest cuvant din vocabularul vostru, veti trai acceptarea ca voi sunteti creatorii realitatii voastre . Practica constienta va face diferenta.
De aceea se recomanda sa folositi "cred". Cand traiesti sub influenta lui " cred " iei decizii din Sine, ai forta necesara pentru a decide, a alege si a face ce vrei tu.
Cuvantul "Incerc" are aceeasi conotatie ca nu ai incredere in tine. Din punct de vedere semantic el aste alcatuit din cuvantul "cerc" si prefixul "in". De oriunde pornesti, tot acolo te duce. Cand folosesti " incerc" subconstientul tau iti spune ca inca nu vrei cu adevarat sa creezi acea realitate. Este o mare diferenta intre " incerc sa ajung la timp " si " vreau sa ajung la timp"
Fiecare isi creeaza realitatea conform cuvintelor pe care le rosteste.
Cand spui "incerc" nu pleci la drum cu toata increderea si puterea ta ci lasi loc incercarilor sa vina, pentru ca nu ai incredere in tine ca reusesti , iar concluzia va fi: Am incercat, daca nu a mers....asta e !
De aceea este un cuvant blocant pentru ca te tine pe loc, in stagnare si limitare.
Rezolvarea acestei autosabotari se face prin utilizarea unui sinonim.
In loc de “incerc” spune “urmaresc”. Cand incerci, o faci de cateva ori si apoi abandonezi. Cand „urmaresc sa fac asta”, inseamna ca o sa faci pana cand reusesti.
Nu iti dai voie sa abandonezi. Nu exista pentru tine alternativa decat succesul, atingerea rezultatului dorit.
Cuvantul „incerc” este un cuvant slab, e folosit in 99% din cazuri, din pacate.
Oamenii „incearca” si tot „incearca” si apoi isi spun „pai eu am incercat, dar nu am reusit… deci mai bine ma opresc”.
Cand spui „lucrez la obiectivul meu pana cand il ating”, nu mai incape nicio urma de indoiala, nu vei „incerca”, ci vei reusi.
Nu stiu, nu pot, nu am.
Considerati operatori modali ai posibilitatii, cuvintele de mai sus se refera la ceea ce este posibil, permis, moral. Cand folosesti negatia in fata celor mai puternice programe te blochezi pe un flux de constiinta al neimplinirii. Prin folosirea acestor cuvintete de fapt dezvalui ca inca nu vrei sa schimbi ceva in realitatea ta, ca nu ai incredere in tine si in divinitate si ca nu esti constient de potentialul din tine.
Observati-va cand folositi aceste negatii si veti vedea ca ele apar pe un anumit segment de viata. Acel segment este locul unde ati avut esecuri sau suferinte emotionale . Pentru a nu mai suferi, omul alege negatia sau neimplicarea, evitarea asumarii. Doar ca aceasta alegere te tine si mai mult in suferinta. Prin folosirea acestor negatii te inchizi ca intr-o inchisoare , unde nimic nu vine spre tine si nimic nu pleaca dinspre tine
Pearls obisnuia sa spuna pacientilor sai: “ Nu spune nu pot, spune mai degraba nu fac…sau nu voi face” Aceasta reformulare aparent plina de duritate are ca rezultat imediat comutarea interlocutorului, de la starea de neputinta si blocaj, catre una in care sa constientizeze existenta unei alternative. Pentru a reformula mai putin transant, fara a brutaliza raportul stabilit cu celalalt, se recurge la intrebarile: Ce s-ar putea intamla daca…? / Ce te opreste sa…? Ce te impiedica sa…?
Dar...
Prin folosirea cuvantului "dar" anulezi tot ce ai spus inainte. Adica una vrei sa transmiti in exterior si alta transmiti. De exemplu: "Vreau sa merg la plimbare, dar nu am timp, am multe de facut". In realitate este " Nu vreau sa merg la plimbare si de aceea nu imi fac timp".
Prin folosirea cuvantului "dar", eviti transmiterea a ceea ce doresti cu adevarat, mentinand in tine dualitatea.
Astfel arati nehotarare, lipsa de autenticitate si evitarea asumarii, transmitand o stare de neiguranta, frica si blocandu-te in fluxuri de constiinta de frecventa joasa. In aceasta stare vei spune ca nu reusesti sa faci ce vrei din motive exterioare, ca altii sunt de vina (sistemul, guvernul, familia ).
Cuvantul "trebuie" - cel mai utilizat cuvant in limbajul comun pentru ca l-am auzit inca din copilarie din gura fiecarui parinte.
Este un program care te duce sa nu mai sti cine esti, ce vrei, unde te indrepti pentru ca totul trebuie din si pentru exterior. Se mai numeste si operator modal de necesitate pentru ca implica necesitatea si formeaza reguli de viata. El actioneaza ca un sef imaginar care ne-ar presa sa obtinem tot timpul numai rezultate performante.
Cand faci ceva pentru ca "trebuie" esti "pe pilot automat": nu te implici, nu iti dai voie sa fi tu cel adevarat ci iti pui masti ca sa faci fata tuturor "trebuie", traiesti emotii distructive, iti consumi energia si ajungi in depresie pentru ca te simti gol si neimplinit. Noi crestem si ne umplem de emotii pozitive prin si cu creatiile proprii. Se recomanda ca de fiecare data cand va vine sa folositi cuvantul "trebuie" pentru ceva sau cineva sa va intrebati " Chiar vreau eu cu adevarat sa....? "
Inlocuind pe "trebuie" cu "e firesc sa....", "vreau sa....", "imi place sa...." deschizi fluxuri de constiinta de frecventa inalta si astfel esti cu un pas inaintea celor din constiinta sociala care gandesc si cred ca "trebuie sa...".
by Alina Tanasescu
by Alina Tanasescu